Muzee si parcuri

Muzeul de Istorie si Arta al Municipiului Bucuresti, cu sediul central in Palatul Sutu se afla situat in preajma „kilometrului zero” al Bucurestiului, in somptuoasa resedinta a marelui postelnic C. Grigore Sutu, ridicata la 1833, de arhitectii Johan Veit si Konrad Schwink. A fost infiintat in 1921, are un patrimoniu de peste 400.000 de obiecte a caror tipologie diversificata surprinde profilul asezarii de-a lungul secolelor, din erele preistorice pana in prezent, atestând fapte, evenimente, portrete de personalitati care dau continut memoriei orasului. (8 min – mers pe jos)

Adresa: Bd. I. C. Bratianu Nr. 2, Bucuresti
Program de vizitare:
10:00 – 18:00, Miercuri – Duminica
inchis: luni si marti, 1 ianuarie, Duminica Paştelui, 25 decembrie

Muzeul Colectiilor de Arta, se afla in cladirea fostului Palat Romanit. Edificiul, a carui constructie a inceput in jurul anului 1812, este unul din reperele importante ale inceputurilor arhitecturii moderne din Bucureşti. Finalizat de catre vistiernicul Grigore Romanit (Romanet), al carui nume il poarta, palatul a fost supus de-a lungul timpului unor transformari masive, ramânând insa un martor al vietii politice, sociale şi culturale a capitalei. (8 min – mers pe jos)

Adresa: Calea Victoriei nr. 111, Bucuresti
Program de vizitare: sâmbătă – miercuri (deschis luni si marti)
11.00 – 19.00 (mai – septembrie);
10.00 – 18.00 (octombrie – aprilie)
Inchis: joi, vineri, 1 şi 2 ianuarie, prima şi a doua zi de Paşte, prima şi a doua zi de Rusalii, 1 mai, 15 august, 30 noiembrie, 1, 25 şi 26 decembrie.

Parcul Herastrau
Este cel mai mare parc al Bucurestiului, cu o intindere de 74 ha, a fost construit in 1936 pe malurile Lacului Herastrau. (50 min – mers pe jos)

Palatul Cotroceni este parte a Muzeului national Cotroceni institutie specializata pentru prezentarea istoriei medievale si moderne a palatului, si a evolutiei si transformarilor lui de-a lungul timpului. Palatul Cotroceni, biserica si manastirea reflecta trei secole de istorie care intretes aspecte politice, militare, diplomatice, religioase si culturale, direct cu evolutia generala a societatii romanesti. Astfel, de-a lungul celor trei secole, un lung sir de personalitati remarcabile au luat decizii si au condus Romania de aici, incepand cu fondatorul palatului, bogatul domn Serban Cantacuzino. Printre acestia amintim pe Constantin Brancoveanu, Nicolae si Constantin Mavrocordat, Alexandru Ipsilanti, Constantin Gheorghe Hangerli, Alexandru Moruzi, Barbu Stirbei, Alexandru Ioan Cuza, Carol I of Hohenzollern-Sigmaringen, Ferdinand I. (60 min – mers pe jos)

Adresa: Bd. Geniului nr. 1, Bucuresti
Program de vizitare:
Muzeu: marti – duminica: 9.30 – 17.30
Expoziţii: marti – duminica: 9.30 – 17.00
Biserica Cotroceni: marti – duminica – acces gratuit: 9.30 – 17.30
Inchis: 1 si 2 ianuarie, prima si a doua zi de Paste, prima si a doua zi de Rusalii, 15 august, 1 Decembrie, prima si a doua zi de Craciun.

Palatul Parlamentului (Casa Poporului), este situat in partea centrala a Bucurestiului, pe locul care astazi se cheama Dealul Arsenalului. Cladirea are o suprafata desfasurata de 330.000 m2, inscriindu-se in „Cartea Recordurilor” la capitolul „Cladiri Administrative”, pe locul 2 in lume dupa cladirea Pentagonului, iar din punct de vedere al volumului, cu cei 2.550.000 m³ ai sai, pe locul 3 in lume, dupa cladirea de asamblare a rachetelor spatiale de la Cape Canaveral din Florida si dupa piramida lui Quetzalcoatl din Mexic. (40 min – mers pe jos)

Adresa: Str. Izvor, nr. 2-4
Program: luni – duminica
10:00 – 16:00, ultimul tur la ora 15:40

Arcul de Triumf
Monumentul, proiectat de Petre Antonescu, a fost construit in perioada 1921-1922. El comemoreaza victoria României in Primul Razboi Mondial. (55 min – mers pe jos)

Gradina Botanica, a fost infiintata ca institutie in anul 1860, pe langa Facultatea de Medicina si Farmacie, la initiativa doctorului Carol Davila, in urma unui decret semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Gradina Botanica se inaugureaza la 5 noiembrie 1860. (60 min – mers pe jos)

Adresa: Sos. Cotroceni nr 32, Bucuresti
PROGRAM:
Gradina Botanica “Dimitrie Brandza” – zilnic intre orele 08-20
(1 aprilie – 31 octombrie)
(spatii exterioare) – zilnic intre orele 09-17
(1 noiembrie-31 martie)
Muzeul Botanic  luni – joi: 10:00 – 15:00
sambata, duminica: 09:00 – 13:00
Serele de Expozitie marti, joi, sambata, duminica: 09:00-13:00
Pavilionul Padurea Tropicala marti, joi, sambata, duminica: 09:00 -13:00

vizitati-5

Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” (Muzeul Satului)

Este o creație a folcloristului și sociologului Dimitrie Gusti. Muzeul a fost inaugurat la 10 mai 1936, in prezența regelui Carol al II-lea al României, iar pentru public, pe 17 mai 1936, fiind in prezent una dintre cele mai mari atracții turistice ale Bucureștiului. Planurile de amplasament au fost executate de scriitorul, dramaturgul, regizorul și scenograful Victor Ion Popa iar fondurile financiare necesare au fost puse la dispoziție de Fundația Culturala Regala.
Viața in mediul rural și obiceiurile rurale au o insemnatate majora in istoria României. In primele secole ale acestei ere, colonizarea romana a trebuit sa aiba un caracter rural, iar inainte de prima jumatate a secolului trecut, XX, mare parte din populația României traia la sat. Comunitațile rurale erau organizate in așa fel incât sa satisfaca toate nevoile zilnice. Hainele erau facute manual. Pentru a construi Muzeul Satului pe care Dimitrie Gusti obișnuia sa il numeasca „sunetul trist al clopotelor istoriei României”, casele au fost dezasamblate, bucata cu bucata, transportate cu trenul, caruța sau cu barca pâna la București unde au fost asamblate la loc pe suprafața muzeului de astazi aflata pe malul lacului Herastrau. Cea mai veche casa este construita in secolul al XVII-lea, iar cea mai recenta aparține secolului al XIX-lea. Casele din regiunile de deal și din regiunile de munte sunt deosebite de cele din zona de câmpie prin fundația inalta, cele de la șes fiind majoritatea cu fundații joase, cele provenite din zonele unde invadau dușmanii des fiind jumatate ingropate in pamânt. (60 min – mers pe jos)

Adresa: Intrare prin Șos. Kiseleff Nr. 28, Bucuresti.
Program de vizitare: Luni: 09:00 – 17:00; Marți – Duminica: 09.00 – 19:00

Muzeul National de Istorie Naturala „Grigore Antipa” (Muzeul Antipa)
Muzeul a luat fiinţă la 3 noiembrie 1834, la iniţiativa fratelui domnitorului Alexandru Ghica, Marele Ban Mihalache Ghica, care a donat colecţii importante, incluzând monede greceşti, romane şi bizantine, colecţii de minerale, fosile, moluşte, peşti, păsări şi mamifere, precum şi opere de artă.
Pe parcursul timpului, muzeul a fost găzduit în diferite clădiri din Bucureşti. Sediul actual a fost proiectat şi construit prin strădania Dr. Grigore Antipa, director în perioada 1893 – 1944. Muzeul realizat de marele savant era modern atât prin modul de expunere, cât şi prin rolul şi activitatea sa. De asemenea, prin eforturi susţinute Grigore Antipa a îmbogăţit substanţial colecţiile instituţiei cu piese valoroase din toate colţurile lumii. Tot lui Grigore Antipa i se datorează şi realizarea în Bucureşti a primelor diorame biogeografice, model extins apoi la marile muzee ale lumii. (40 min – mers pe jos)

Adresă: Sos. Kiseleff nr. 1, Bucuresti
Program: marti – duminica
10.00 – 20.00 (aprilie – octombrie), ultimul vizitator intra la ora 19:00
marti – vineri
10.00 – 18.00 (noiembrie – martie), ultimul vizitator intra la ora 17:00
sambata – duminica
10.00 – 19.00 (noiembrie – martie), ultimul vizitator intra la ora 18:00
Inchis: luni, 1 ianuarie, Duminica Paştelui, 25 decembrie

Muzeul National al Taranului Roman, este unul dintre cele mai diversificate muzee din familia europeana a Muzeelor de Arte si Traditii Populare. Cladirea unde se află actualul muzeu a fost construita în perioada 1912-1941, dupa planurile arhitectului N. Ghica-Budesti. Cladirea, ilustrare a stilului neoromanesc inspirat din traditia brancovenească, dispusa în forma incintelor de tip monastic, a fost finalizata în anul 1941. Zidaria aparenta din caramida rosie, arcadele si elementele traforate, foisorul amintind de clopotnitele vechilor manastiri, confera cladirii somptuozitatea unui adevarat palat al artei.
Muzeul detine colectii de ceramica, port popular, tesaturi pentru interior, lemn, mobile, feronerie, scoarte. In curtea muzeului a fost montata o biserica din lemn, monument istoric din secolul al XVIII-lea, stramutata aici in anul 1992. (45 min – mers pe jos)

Adresă: Sos. Kiseleff nr. 3, Bucuresti
Program: marti – duminica
10.00 – 18.00, ultimul vizitator intra la ora 17:00
Inchis: luni, 1 ianuarie, 25 decembrie

Casa Melik – cea mai veche casa din Bucuresti
Casa Melik sau Muzeul Theodor Pallady se afla pe Strada Spatarului, nr. 22 si este cea mai veche locuinta din capitala. A fost construita in 1750 de armeanul Hagi Kevork Nazaretoglu si in prezent gazduieste tablouri pictate de Theodor Pallady, peste 800 de desene datand din perioada in care pictorul roman si-a facut ucenicia la Paris. Alaturi de acestea, mai pot fi admirate cele 1270 de piese de colectie apartinand familiei Serafina si Gheorghe Raut, printre care se numara lucrarile unor artisti precum Lubin Baujin, Edmond Aman Jean, Carolus Duran, Camille Corot, sau olandezi, precum Jan van de Capelle. (60 min – mers pe jos)

Adresa: Str. Spatarului, nr. 22, Bucuresti
Program: miercuri – duminica
11.00 – 19.00 (mai – septembrie)
10.00 – 18.00 (octombrie – aprilie)
Inchis: luni, marti, 1 ianuarie, Duminica Paştelui, 25 decembrie

Piata Universitatii este un loc simbolic, cu o istorie incarcata. Aici s-a desfasurat revolutia din decembrie 1989. Tot aici a fost si mineriada din 1990.
Insa zona are si o istorie mult mai indepartata. Una dintre primele cladiri de aici a fost construita in secolul al XVI-lea. Este vorba despre Manastirea Sfantul Sava, ctitorita de parcalabul Andronache in partea de nord a Curtii Domnesti. In secolul urmator, Constantin Cantacuzino a intemeiat Scoala Domneasca, institutie ce avea sediul in incinta manastirii. In timp, scoala s-a dezvoltat si a fost mutata intr-un sediu propriu, iar manastirea a fost demolata. Piata Universitatii a inceput sa prinda contur in perioada 1857-1869, cand a fost construita cladirea Universitatii Bucuresti.
Apoi a aparut bulevardul Mihail Kogalniceanu, caci cladirea trebuia pusa in valoare. Autoritatile au indepartat orice urma a fostei manastiri si s-au aratat interesate de mobilarea stradala. Asa se face ca, in anul 1874, in viitoarea Piata a Universitatii a fost asezat unul dintre primele monumente publice: statuia ecvestra a lui Mihai Viteazul, realizata de sculptorul Carrier Belleuse.
De la Universitate ajungi imediat oriunde. Ai la dispozitie metroul, autobuze sau troleibuze. Tot aici exista un pasaj pietonal subteran, care a fost construit o data cu statia de metrou. Piata Universitatii este locul de intalnire al tuturor. Pe scari la TNB, la fantana din spatele Universitatii sau „la coada calului” (este vorba despre statuia lui Mihai Viteazu). Sunt repere ale celor care se vad cu prietenii in oraş. De la Universitate ajungi rapid in cluburile sau cafenelele din centrul vechi. (10 min – mers pe jos)